OAMENI...??? UNDE E SUPERIORITATEA.... ???

Tot citind si ascultand... oamenii, vorbind despre ei, emitand pareri despre altii, dar observand faptele lor, m-am gandit sa va cer si voua, celorlalti oameni, o parere.
Ne tot batem cu pumnu-n piept si purtam cu mare mandrie constienta faptului ca suntem oameni dar... ce inseamna pana la urma sa fii OM? Exceptand faptul ca suntem bipede si avem constiinta. Da, e clar ca asta defineste omul d.p.d.v. stiintific. Cum demonstram ca suntem oameni si avem constiinta? Si un criminal in serie are constiinta si asta il face OM. Ma frapeaza faptul ca de multe ori ne gratulam intre noi cu diferite apelative din lumea animala... "e un porc sau un magar sau un bou...", "e o scroafa sau o vaca sau o catea...", dar n-am auzit pe nimeni spunand... "ia uite, porcul asta parca ar fi... x-ulescu" "vaca asta parca ar fi... x-uleasca". Ne consideram superiori animalelor pentru ca avem constiinta, dar daca facem un paralelism... chiar ma intreb de fapt, de partea cui e superioritatea? Niciun animal nu loveste alt animal doar din greseala. Niciun animal, cu foarte putine exceptii (si daca nu ma insel tigrul este una din exceptii), nu omoara din placerea de a omori, ci doar din necesitate. Niciun animal nu distruge echilibrul natural al Terrei. Se spune ca animalele nu au sentimente, dar in urma carui fapt s-a ajuns la concluzia asta? In urma unor cercetari asupra creierului si comportamentelor din natura? Sau pentru ca presupunem noi ca nu au constiinta? Poate ca o au, dar la un nivel pe care nu-l putem intelege noi si nici macar percepe. Perfectiunea nu o poti gasi decat in natura, in lumea animala, a plantelor etc....
Mergem la pescuit, la vanatoare si ne laudam cu ceea ce am capturat, omorand doar din placere, nu din necesitate. Distrugem tot ce ne inconjoara pentru a ne imbogati. Distrugem copaci doar pentru a ne construi o casa mai mare sau pentru ca a crescut in dreptul unei ferestre. Rupem flori doar pentru a le pune intr-o vaza. Nu te condamna nimeni daca omori un soarece doar pentru ca nu-ti plac soarecii.
Ne ranim unii pe altii datorita sentimentelor si de multe ori ne gasim scuza ca nu am vrut. Ranim cand iubim, ranim cand uram, ranim din razbunare, ranim din nepasare, ranim din egoism, ranim din altruism, indiferent de natura sentimentului intotdeauna ranim pe cineva. Nu exista nici macar un singur om care sa nu fi facut rau unui semen al lui.
Condamnam un om pentru ca a omorat un alt om, vrand sa se apere, dar nu condamnam soldatii care au castigat un razboi prin omorarea atator alti oameni, ci dimpotriva le aducem onorori si medalii. Cand sunt omorati si copii pentru ca s-a nimerit sa fie in bataia bombei, sunt considerati victime colaterale, pierderi de razboi.
Condamnam canibalii pentru ca se hranesc cu carne de om si ar fi exterminati pentru asta, fara a se tine cont ca asa s-au nascut, ca asta fac de secole, dar... ca un scenariu... ce s-ar intampla daca ai ramane blocat... sa zicem intr-o pestera... cu cel mai bun prieten, iar sansa de a fi descoperiti de cineva ar fi minima? Cat ar dura pana ti s-ar intuneca constiinta si ar fi inlocuita de instincte? Cat ar dura pana cand foamea ar deveni atat de insuportabila incat instinctul de supravietuire ar prelua controlul si in cel mai bun prieten al tau nu ai vedea decat o halca de carne? Si ce s-ar intampla cand ai fi descoperit dupa nu stiu cate saptamani, inconjurat de oasele semenului tau, cel mai bun prieten al tau? Ai fi omorat? Ai fi considerat canibal? Sau s-ar incerca integrarea ta in societate pe motiv ca nu ai avut alternativa?
Vorbim despre animalele care isi omoara proprii pui care se dovedesc a fi slabi, dar ce ati face daca ati fi obligati, nu de un om, ci de o situatie ca pentru a salva 10 vieti sa fie sacrificata una? Alternativa fiind ca altfel s-ar pierde toate cele 11 vieti? Ce ati alege? Cum ati alege? Pe ce criterii? Animalele isi omoara puii slabi pentru ca prin slabiciunea lor pericliteaza siguranta grupului. Fiind oameni, ne nastem cu constiinta, nu o dobandim. Prin esenta, fiind om nu poti ramane fara constiinta deci... pana la urma... unde e SUPERIORITATEA?
Perfectiunea o gasim numai in natura, dar nici natura nu este perfecta, rasa umana fiind cel mai graitor exemplu, mai degraba suntem o eroare genetica a naturii.
Si acum, ca sa si fabulez putin in domeniu s.f.... Cred ca majoritatea e de acord ca nu putem fi noi singuri in univers. Daca am fi cotropiti de o rasa superioara noua din toate punctele de vedere si am fi tratati cu aceeasi superioritate cu care tratam noi animalele, pentru din perspectiva lor noi nu avem constiinta si am fi doar niste animale?
Dar... noi suntem OAMENI...